Atunci când devii asociat într-o societate cu răspundere limitată (în continuare „SRL”) sau acționar într-o societate pe acțiuni (în continuare „SA”), dobândești o serie de drepturi care îți permit să te implici în viața companiei și să îți protejezi interesele. Aceste drepturi pot fi împărțite în două mari categorii: drepturi nepatrimoniale și drepturi patrimoniale.
În acest articol, ne vom concentra exclusiv pe drepturile nepatrimoniale, care vizează participarea la luarea deciziilor, supravegherea activității societății și exercitarea controlului asupra acesteia. Drepturile patrimoniale, care privesc beneficiile financiare (precum dividendele sau drepturile asupra activelor societății în caz de lichidare), vor fi tratate într-un articol separat.
Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi de care beneficiază un asociat sau acționar și care nu au o valoare economică directă, dar sunt esențiale pentru funcționarea societății în mod transparent și echitabil. Acestea includ dreptul la informare, dreptul de a participa la luarea deciziilor prin vot, dreptul de a solicita convocarea adunării generale, dreptul de a reclama faptele neregulamentare, precum și dreptul de a propune revocarea conducerii societății.
1. Dreptul la informare
Ca asociat sau acționar, ai dreptul să fii informat cu privire la activitatea societății. Acest lucru înseamnă că poți solicita și trebuie să primești informații despre activitatea societății, situația financiară a acesteia, operațiunile derulate de societate și orice alte aspecte relevante pentru funcționarea societății.
Conform art. 117 ind. 2 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, în cazul societăților pe acțiuni, „Fiecare acționar poate adresa consiliului de administrație, respectiv directoratului, întrebări în scris referitoare la activitatea societății, înaintea datei de desfășurare a adunării generale, urmând a i se răspunde în cadrul adunării. În cazul în care societatea deține o pagină de internet proprie, în lipsa unei dispoziții contrare în actul constitutiv, răspunsul se consideră dat dacă informația solicitată este publicată pe pagina de internet a societății, la secțiunea «Întrebări frecvente»”.
De asemenea, situațiile financiare anuale, raportul anual al consiliului de administrație, respectiv raportul directoratului și cel al consiliului de supraveghere, precum și propunerea cu privire la distribuirea de dividende și situația privind dividendele distribuite parțial în cursul anului fiscal se pun la dispoziția acționarilor la sediul societății, de la data convocării adunării generale. La cerere, acționarilor li se eliberează copii ale acestor documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depăși costurile administrative implicate de furnizarea acestora (art. 117 ind. 2 alin. (1) din Legea nr. 31/1990).
În cazul societăților cu răspundere limitată, conform art. 1918 alin. (2) Cod civil, „oricare dintre asociați are dreptul de a consulta registrele şi situaţiile financiare ale societăţii, de a lua cunoştinţă de operaţiunile acesteia şi de a consulta orice document al societăţii, fără a stânjeni operaţiunile societăţii şi a afecta drepturile celorlalţi asociaţi”.
De exemplu, un asociat minoritar al unui SRL observă că societatea nu mai generează profituri, deși vânzările par să fie în creștere. Suspectând că administratorul efectuează plăți nejustificate sau că direcționează fonduri către alte firme afiliate, acesta își exercită dreptul de informare și solicită acces la registrele contabile și la situațiile financiare ale societății.
În urma verificării, asociatul descoperă că societatea a încheiat mai multe contracte de prestări servicii la prețuri supraevaluate cu o firmă deținută de un apropiat al administratorului. Pe baza acestor informații, poate cere clarificări în adunarea generală a asociaților și poate propune măsuri precum revocarea acestuia și promovarea unei acțiuni în atragerea răspunderii, pentru a proteja interesele societății.
2. Dreptul la supraveghere și control asupra gestiunii societății
În calitate de asociat, ai dreptul de a supraveghea și controla modul în care este gestionată societatea. Acest lucru înseamnă că poți verifica documentele contabile, poți cere explicații cu privire la deciziile luate de conducere și poți semnala eventualele nereguli pe care le observi.
În cazul SA, dreptul de control al acționarilor nu este consacrat legislativ în mod expres, însă aceasta poate fi exercitat indirect prin prerogativele prevăzute de art. 164 ind. 1 din Legea nr. 31/1990, care dau dreptul acționarilor de a sesiza cenzorii în anumite condiții.
În cazul SRL, conform art. 199 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, „În lipsă de cenzori sau, după caz, de auditor financiar, fiecare dintre asociați, care nu este administrator al societății, va exercita dreptul de control pe care asociații îl au în societățile în nume colectiv.”
De exemplu, un asociat minoritar al unui SRL observă că administratorul efectuează cheltuieli nejustificate, precum achiziționarea unor echipamente la prețuri supraevaluate de la o firmă apropiată acestuia. Pentru a clarifica situația, ca asociatul poți solicita acces la documentele contabile și cere explicații administratorului.
3. Dreptul de a solicita convocarea adunării generale a asociaților/acționarilor
Adunarea generală a asociaților sau acționarilor este forul decizional suprem al societății. Ca asociat, ai dreptul de a solicita convocarea acestei adunări atunci când consideri că există aspecte importante care trebuie discutate și decise.
În cazul SA, consiliul de administrație, respectiv directoratul, convoacă de îndată adunarea generală, la cererea acționarilor reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă în actul constitutiv se prevede astfel și dacă cererea cuprinde dispoziții ce intră în atribuțiile adunării, conform art. 119 alin. (1) din Legea nr. 31/1990.
În cazul în care consiliul de administrație, respectiv directoratul, nu convoacă adunarea generală, instanța de la sediul societății, cu citarea consiliului de administrație, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunării generale de către acționarii care au formulat cererea. Prin aceeași încheiere instanța aprobă ordinea de zi, stabilește data de referință prevăzută la art. 123 alin. (2), data ținerii adunării generale și, dintre acționari, persoana care o va prezida.
În ceea ce privește SRL, un asociat sau un număr de asociați, ce reprezintă cel puțin o pătrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunării generale, arătând scopul acestei convocări, conform art. 195 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.
4. Dreptul de a reclama faptele cenzurabile
Conform art. 164 ind. 1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, orice acționar are dreptul să reclame cenzorilor faptele despre care crede că trebuie cenzurate, iar aceștia le vor avea în vedere la întocmirea raportului către adunarea generală.
În cazul în care reclamația este făcută de acționari reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligați să o verifice. Dacă vor aprecia că reclamația este întemeiată și urgentă, sunt obligați să convoace imediat adunarea generală și să prezinte acesteia observațiile lor. În caz contrar, ei trebuie să pună în discuție reclamația la prima adunare. Adunarea generală trebuie să ia o hotărâre asupra celor reclamate (art. 164 ind. 1 alin. (2) din Legea nr. 31/1990).
În cazul societăților în care au fost desemnați auditori interni, potrivit legii, orice acționar are dreptul să reclame acestora faptele despre care cred că trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea în vedere la întocmirea raportului către consiliul de administrație, respectiv consiliul de supraveghere. În cazul în care reclamația este făcută de acționari reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 5% din capitalul social ori o cotă mai mică, dacă actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligați să verifice faptele reclamate, iar în cazul în care sunt confirmate, fiind consemnate într-un raport ce va fi comunicat consiliului de administrație, respectiv consiliului de supraveghere, și pus la dispoziție adunării generale; în acest caz, consiliul de administrație, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat să convoace adunarea generală art. 164 ind. 1 alin. (3) din Legea nr. 31/1990).
De exemplu, un acționar deține 6% din capitalul social al unei societăți pe acțiuni și observă că administratorul a încheiat un contract de închiriere a unui sediu la un preț considerabil mai mare decât prețul pieței, cu o firmă care pare să aibă legături cu acesta. Considerând că această tranzacție poate prejudicia societatea, acționarul decide să facă o reclamație către cenzori, solicitând verificarea aceste operațiuni.
5. Dreptul de a solicita expertiza judiciară de gestiune
În cazul în care ai suspiciuni întemeiate cu privire la modul în care au fost realizate anumite operațiuni de gestiune a societății, poți solicita efectuarea unei expertize judiciare de gestiune. Acest mecanism permite acționarilor să obțină clarificări asupra unor tranzacții sau decizii administrative care ridică suspiciuni, fără a constitui un control general al activității societății.
Acest drept este prevăzut în cazul societăților pe acțiuni la art. 136 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, conform căruia unul sau mai mulți acționari reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 10% din capitalul social vor putea cere instanței să desemneze unul sau mai mulți experți, însărcinați să analizeze anumite operațiuni din gestiunea societății și să întocmească un raport, care să le fie înmânat și, totodată, predat oficial consiliului de administrație, respectiv directoratului și consiliului de supraveghere, precum și cenzorilor sau auditorilor interni ai societății, după caz, spre a fi analizat și a se propune măsuri corespunzătoare.
De exemplu, un grup de acționari care deține 12% din capitalul social al unei societăți pe acțiuni observă că, în ultimele șase luni, s-au efectuat plăți semnificative către o firmă de consultanță despre care nu există informații clare privind serviciile prestate. Acționarii suspectează că aceste plăți ar putea ascunde o deturnare de fonduri sau că societatea plătește pentru servicii fictive.
Pentru a clarifica situația, ei solicită instanței numirea unui expert care să analizeze:
• existența și conținutul contractului cu firma de consultanță;
• dacă serviciile prevăzute în contract au fost efectiv prestate și dacă există documente justificative (rapoarte, studii, analize);
• dacă prețul plătit este justificat și conform cu tarifele practicate pe piață pentru servicii similare;
• impactul acestor plăți asupra situației financiare a societății.
Expertul desemnat de instanță va analiza documentele contabile și contractuale și va stabili dacă există indicii de gestiune defectuoasă sau chiar abuz de putere din partea conducerii.
6. Dreptul de revocare a membrilor administrației societății
Atât acționarii în cadrul SA, cât și asociații în cadrul SRL au dreptul de a propune și de a vota revocarea membrilor conducerii societății, dacă aceștia nu își îndeplinesc atribuțiile în mod corespunzător sau dacă acționează contrar intereselor companiei. Revocarea se face prin hotărârea adunării generale, cu respectarea prevederilor legale și a actului constitutiv.
În cazul SA, aceste ipoteze sunt reglementate pentru diversele organe de conducere a societății în următoarele articole din Legea nr. 31/1990:
• art. 137 ind. 1 alin. (4): „Administratorii pot fi revocați oricând de către adunarea generală ordinară a acționarilor. În cazul în care revocarea survine fără justă cauză, administratorul este îndreptățit la plata unor daune-interese.”
• art. 153 ind. 2 alin. (4): „Membrii directoratului pot fi revocați oricând de către consiliul de supraveghere. Actul constitutiv poate prevedea că ei pot fi revocați și de către adunarea generală ordinară a acționarilor. Dacă revocarea lor survine fără justă cauză, membrii directoratului sunt îndreptățiți la plata unor daune-interese.”
• Art. 153 ind. 6 alin. (4): „Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocați oricând de adunarea generală a acționarilor, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul voturilor acționarilor prezenți.”
În cazul SRL, conform art. 194 alin. (1) lit. b), printre atribuțiile adunării generale a asociaților se află și „să desemneze administratorii și cenzorii, să îi revoce/demită și să le dea descărcare de activitate, precum și să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii”.
De exemplu, dacă un administrator ia decizii păguboase pentru societate, nu respectă obligațiile de transparență și informare sau se află în conflict de interese, asociații pot decide revocarea sa din funcție.
7. Dreptul de vot
Dreptul de vot reprezintă unul dintre cele mai importante drepturi ale asociaților și acționarilor, permițându-le să își exprime opinia și să influențeze deciziile esențiale ale societății. Acest drept se exercită în cadrul adunărilor generale, iar ponderea votului este direct proporțională cu participația fiecărui asociat la capitalul social.
În cazul SA, orice acțiune plătită dă dreptul la un vot în adunarea generală, dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel, conform art. 101 alin. (1) din Legea nr. 31/1990.
În cazul SRL, fiecare parte socială dă dreptul la un vot, conform art. 193 alin. (1) din Legea nr. 31/1990. Însă, adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și părților sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel, conform art. 192 alin. (1) din Legea nr. 31/1990.
Dacă deții 30% din părțile sociale ale unui SRL, vei avea dreptul la 30% din totalul voturilor în cadrul adunării generale. Prin votul tău, poți influența decizii esențiale precum:
• aprobarea sau respingerea situațiilor financiare ale societății;
• numirea sau revocarea administratorilor;
• distribuirea profitului între asociați;
• aprobarea unor tranzacții importante sau modificări ale actului constitutiv.
Drepturile nepatrimoniale ale unui asociat sau acționar contribuie la menținerea unui echilibru în societate și protejarea intereselor tuturor părților implicate. Fie că este vorba de accesul la informații, de supravegherea modului în care este administrată societatea sau de dreptul de a influența deciziile prin vot, aceste prerogative oferă un cadru legal care asigură transparență și responsabilitate în managementul companiei.
Este important ca fiecare asociat să își cunoască aceste drepturi și să le exercite în mod activ, pentru a preveni eventuale abuzuri și pentru a se asigura că societatea funcționează în interesul tuturor părților implicate. Într-un articol viitor, vom analiza și drepturile patrimoniale, care reglementează beneficiile financiare ce decurg din deținerea unei participații într-o societate.