Vânzările promoționale pot fi o metodă eficientă de a atrage clienți și de a stimula vânzările, însă este esențial ca acestea să fie realizate într-un mod corect și transparent. Comercianții trebuie să fie conștienți de drepturile consumatorilor și de obligațiile lor legale, pentru a se asigura că oferă o experiență de cumpărături online sigură și satisfăcătoare.
Vânzările promoționale
Conform O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piață (în continuare O.G. 99/2000), printre vânzările cu preț redus se numără vânzările promoționale, create pentru a atrage atenția consumatorilor și a-i determina să cumpere produse. Prin reduceri semnificative și oferte limitate în timp, comercianții pot crea impresia că trebuie să se acționeze rapid pentru a nu rata o ofertă avantajoasă.
Cu toate acestea, nu toate vânzările promoționale sunt legale. Există câteva practici nelegale la care unii vânzători pot apela.
Practici nelegale
1. Vânzări promoționale fără perioadă de timp indicată sau fără mențiunea că promoția e valabilă doar în limita stocului disponibil
Conform art. 32 alin. (1) lit. c) din O.G. 99/2000, vânzătorul trebuie să anunțe perioada în care promoția este valabilă (de exemplu, promoție valabilă până la data de 31 decembrie sau promoție valabilă între 21 noiembrie – 31 decembrie).
Dacă vânzătorul nu anunță perioada de aplicabilitate a promoției, trebuie să informeze că promoția este valabilă în limita stocului disponibil.
Lipsa acestor informații poate induce o stare de urgență nejustificată și poate influența deciziile economice ale consumatorilor.
De exemplu, “Grăbește-te și profită de ofertă deoarece expiră în curând”, fără a specifica și când este acel “curând”, induce o stare de urgență și poate influența comportamentul economic al consumatorului.
2. Vânzări cu marcarea reducerii la un preț de referință incorect
Reducerea de preț comportă o comparație exprimată în cifre, astfel:
- fie prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat;
- fie prin menţiunile “preţ nou”, “preţ vechi” lângă sumele corespunzătoare;
- fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul anterior, barat.
Vânzătorul trebuie să raporteze reducerea la prețul de referință practicat în același spațiu de vânzare pentru produse identifice.
Preţul de referinţă reprezintă cel mai scăzut preţ practicat în acelaşi spaţiu de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile, înainte de data aplicării preţului redus.
Problemă practică
Legislația în vigoare în acest moment este prea puțin adaptată formelor de vânzare precum e-commerce. Din această cauză, vânzătorii de pe un marketplace pot întâmpina probleme atunci când vor să facă vânzări promoționale respectând legea.
Hai să luăm un exemplu:
Un vânzător de pe X marketplace vinde telefon mobil Apple iPhone 12, 64GB, 5G, Black. În ultimele 30 de zile, înainte de aplicarea ofertei, cel mai scăzut preț pe care l-a practicat pe platforma X a fost de 3.378 lei. Acum vrea să facă o reducere de preț de 300 lei pentru consumatorii care achiziționează produsul în perioada 1 decembrie – 20 decembrie.
Dar își pune o întrebare pertinentă: Se va raporta la cel mai mic preț pe care l-a practicat el în ultimele 30 de zile pe platformă sau la cel mai mic preț practicat în același spațiu de vânzare (marketplace X) în ultimele 30 de zile, luând în considerare toți vânzătorii de pe platformă care au vândut telefon mobil Apple iPhone 12, 64GB, 5G, Black? Discutabil, dar considerăm că prețul de referință este cel practicat de el pe platformă în ultimele 30 de zile, deoarece ar fi imposibil să facă o analiză și să determine ce prețuri au practicat ceilalți vânzători care au vândut fix telefon mobil Apple iPhone 12, 64GB, 5G, Black în ultimele 30 de zile înainte de data aplicării reducerii de preț.
În practică, mulți vânzători confundă prețul de referință cu prețul recomandat de producător (”PRP”), iar atunci când fac reduceri raportează reducerea la PRP. Această practică comercială este nelegală. Iată mai jos un astfel de exemplu:
⚠️ Prețul de referință este mereu prețul la care se raportează vânzătorul și reprezintă prețul practicat de el. Nu vorbim aici de PRP, Preț Recomandat de Vânzare, Preț Recomandat de Furnizor etc.
O alta practică comercială care ar putea fi considerată înșelătoare o identificăm la unii vânzătorii care scriu cu roșu prețul produsului, iar deasupra trec PRP, prețul recomandat de producător.
Deși nu este vorba de nicio reducere aici, modul de prezentare a prețului ne poate face să credem că vânzătorul aplică o reducere (sunt doua prețuri unul lângă altul, cel mai mic e scris cu roșu). Dacă PRP este barat, atunci este cu atât mai rău.
Totuși, consumatorul trebuie să acorde o atenție deosebită “termenilor și condițiilor” de pe site, deoarece acolo s-ar putea să găsească informații importante despre modalitatea în care este prezentat prețul și semnificația juridică.
3. Produse care sunt mereu la reducere
Dacă un produs este mereu redus la magnificul preț de doar 178 lei, înseamnă că prețul de 178 lei este de fapt prețul de vânzare practicat de acel vânzător și că în realitate nu beneficiezi de nicio reducere.
4. Livrarea produselor în afara perioadei promoționale cu aplicarea greșită a prețului
Produsul pe care l-ai comandat în perioada indicată în anunţul publicitar privind reducerea de preţ trebuie să fie livrat la preţul indicat în anunţul respectiv, chiar dacă livrarea se face după terminarea perioadei din anunţul publicitar respectiv.
Exemplu
Până pe 13 decembrie ai reducere de preț de 15 lei pentru Tigaie ceramica Schmitter, 26 cm, adică un preț redus de 30 lei (preț de referință 45 lei). Plasezi comanda online pe 12 decembrie, primești produsul prin curier la 17 decembrie. Vei plăti 30 de lei, nu 45 lei deoarece ai plasat comanda în perioada de valabilitate a promoției.
5. Alte practici care pot fi considerate înșelătoare
- Produse care sunt la reducere “doar azi”, iar doar azi e în fiecare zi.
- Produse care sunt lansate pentru prima dată pe piață direct reduse.
Sancțiunea pentru sellerul din marketplace
Un vânzător care nu respectă regulile de mai sus induce sau poate induce în eroare consumatorii, creând premisa de a le afecta comportamentul economic. Astfel de practici comerciale pot fi considerate înșelătoare și se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, potrivit art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor.
Consumatorii pot sesiza Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.